Miscarea de revoltie efectuata de Pamant in jurul Soarelui dureaza aproape 565 de zile si 6 ore. Distanta medie de la Pamant la Soare este de aproximativ 149,6 milioane km, ea variaza de fapt in timpul anului.
In ceea ce priveste viteza cu care se invarte Pamantul in jurul Soarelui aceasta este in medie de 29,8km/s. Ea creste cand planeta noastra se apropie de soare iar cand se departeaza scade.
Miscarea de rotatie a Pamantului este miscarea efectuata de Pamant in jurul propriei axe. Ea se face odata cu cea de revilutie. Panantul se roteste in jurul propriei axe de la V-E.Axa de rotatie numita si axa polilor este o axa imaginara care patrunde in suprafata terestra prin doua puncte care sunt chiar cei doi poli geografici: Polul Nord si Polul Sud. Aceasta axa de rotatie are o axa de inclinatie de 66,54 grade fata de planul orbitei. Rotatia Pamantului in jurul propriei axe determina alternanta zi/noapte datorita faptului ca prin aceasta cele doua jumatati ale Globului nu sunt expuse la Soare in acelasi timp.Aceasta miscare de rotatie explica de ce vedem Soarele rasarind si apunand. Nu Soarele se deplaseaza ci Pamantul este cel ce se misca fata de Soare. In raport cu stelele rotatia Pamantului in jurul propriei axe are loc in 23h,46min,4sec; aceasta este durata zilei solare. Pentru necesitatile vietii curente este folosita ziua civila care are durata de 24h.
Daca Pamantul s-ar invarti in jurul propriei axe in mod perpendicular fata de planul orbitei sale, ar fi luminat de Soare in acelasi fel pe tot parcursul anului si nu ar mai exista anotimpuri. Dar inclinarea axei sale face ca Pamantul sa fie mai mult sau mai putin expus razelor solare in functie de perioada anului. Astfel in timpul miscarii sale in jurul doua-echinoctiile si solstitiile-care in zonele temperate impart anul in patru anotimpuri. La echinoctii (20 sau 21 martie si 22 sau 23 septembrie) linia care separa emisfera terestra luminata de cea cufndata in noapte trece prin poli.La solstitii (21 sau 22 iulie si 21 sau 22 septembrie) linia care separa emisfera Pamantului luminata de cea intunecata trece prin cercul polar si are o inclinatie mai mare fata de poli. Atunci diferenta de durata intre zi si noapte este maxima. Unul dintre poli este luminat de Soare si emisfera terestra corespunzatoare inregistreaza zilele cele mai lungi.Echinoptiile din martie marcheaza inceputul primaverii in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica; cel din septembrie marcheaza inceputul toamnei in emisfera nordica si al
primaverii in cea sudica. Solstitiul din iunie marcheaza inceputul verii in emisfera nordica si a iernii in cea sudica, cel din decembrie marcheaza inceputul iernii in emisfera nordica si al verii in cea sudica.
primaverii in cea sudica. Solstitiul din iunie marcheaza inceputul verii in emisfera nordica si a iernii in cea sudica, cel din decembrie marcheaza inceputul iernii in emisfera nordica si al verii in cea sudica.
Комментариев нет:
Отправить комментарий