Nucleul

Nucleul cometei Tempel 1 fotografiat de sonda spaţialǎ Deep Impact. Nucleul mǎsoarǎ aproximativ 5-7 km în diametru.

Partea solida a cometele este formată dintr-un nucleu mic, întunecat, construit din compuşi organici şi gaz îngheţat (având o temperatură de -270°C). Printre compuşii organici se pot numără monoxid de carbon, metanol, etanol, cianura de hidrogen şi etan.

Diametrul nucleului la intrarea cometei in sistemul solar poate fi de la 100m până la 40km, avand o masă de ordinul 10^-9 mase terestre.

Atunci când cometa se află la distanţă mare faţă de Soare, nucleul are temperaturi foarte scăzute, gazale păstrânduse în stare solidă în interiorul nucleului. În aceste cazuri, cometele mai sunt numite şi "bulgări de zăpadă murdară", deoarece mai bine de jumatate din compoziţia lor este gheaţă.

În apropierea Soarelui, întreaga materie gazoassă este volatilizată, dar o parte din nucleu, protejat de un strat de pulbere rău conducător, rămâne solid.

Nucleele cometelor se numără printre cele mai întunecate obiecte cunoscute din sistemul solar. Sonda Giotto a constatat că nucleul cometei Halley reflecta 4% din lumina care cade pe el, pe când asfaltul reflecta 7%.

Coama

Coama cometei Holmes

În jurul nucleului se formează un nor imens de gaz, numit coama. Coama se măreşte pe măsură ce cometa sa apropie de Soare. Căldura Soarelui forţează nucleul de gheaţă să se topească; astfel apar jeturi de gaz si praf, lungi de zeci de mii de kilometri.

Coama împreună cu nucleul constituie capul cometei.

Coada

Coada cometei NEAT (Q4).Este vizibilă atât coada albastră ionizatǎ a cometei, cât şi coada de praf (roşie) mai scurtă.

Cozile cometelor pot fi formate din gaz şi din praf, reprezentând alungirea coamei cometei în direcţia opusă Soarelui datorată presiunii luminii şi vântului solar (format din particule încărcate electric).

Coada poate fi dreaptă sau curbă, unică sau multiplă.

De multe ori cometele prezintă două cozi: una alcătuită din praf, iar alta formată din gaze. Coada formată din praf devine vizibilă deoarece reflectă lumina solară, pe când coada gazoasă este vizibilă datorită gazul ionizat din care este alcătuită. Particulele de praf dau aureolei o culoare alb-gălbuie, iar gazele ionizate conferă cozii o nuanţă albăstruie sau verde.

Coada unei comete poate atinge dimensiuni impersionante, uneori mai mult de o Unitate Astronomică. Lungimea cozii este direct proporţională cu distanţa dintre cometă şi Soare (cu cât cometa este mai aproape de Soare cu atât coada sa devine mai lunga).